Autor: Gandalf

Ne-am hotarat dara sa mergem in teambuilding. Fiecare dorea alta locatie, asa ca am pus pe bilete mai multe locatii dupa inima fiecaruia, din palarie a iesit “Retezatul“. Am stabilit data si cand aceasta a venit am purces la drum.

Vineri dimineata am stabilit sa plecam la ora 8. Pentru ca in grup erau mai multe fete normal ca am plecat la 11 avand in vedere ca fetele trebuie sa arate bine si in creierii muntilor, sa le placa ursii. Drumul a fost lung dar placut, iar cand am ajuns, pensiunea la care am stat ne-a lasat fara cuvinte ceea ce a fost bine pentru ca imi vajaia capul de discutii despre machiaje, si moda, si zumba. Ne-a placut, deja ne faceam planuri sa ne angajam la ei, sa ne putem muta acolo definitiv. Dupa ce-am mancat ne-am odihnit (mai mult eu fiind batranul grupului) cateva ore si apoi mai tarziu in noapte am stabilit ruta de a doua zi. In toiul noptii am facut un  foc de tabara cu mici, bere si … fara manele ca suntem mai punk.

Sambata dimineata ne-am trezit si am pornit ca o adevarata fratie a inelului, fiind chiar noua ca si eroii din prima parte a trilogiei. Deci am decis sa vedem lacul Bucura si in drum spre el barajul de acumulare de la Rau de Mori(a).

Eu, fiind misticul grupului si in acelasi timp si cel mai in varsta m-am autointitulat Gandalf si pentru a mai adauga o asemanare mi-am facut rost si de un toiag in care sa ma sprijin pe tot parcursul drumului. Ne-am ratacit prin padure fiind toti crescuti pe strazile de beton ale oraselor.

Purtatorul inelului care chiar avea verigheta pe deget (nu la gat) a fost Roxana, o alta asemanara fiind si inaltimea ei care nu o depasea pe cea a lui Frodo si care avea cam aceeasi tragere de inima de a merge pe distante mari ca si hobitul.

Fratele ei, aka Brother B. fiind cam cel mai robust si care a si avut in spinare “desaga” cu mancare si 2 sticle de apa, a devenit Samwise Gamgee.

Dumitru, nu s-a simtit nici el in elementul sau pe potecile dintre munti, dar macar toata excursia a avut impresia ca este “Suveranul” Aragorn si l-am lasat sa creada ca este Regele Oamenilor, desi el era Boromir care a stat in spate alaturi de “Frodo”, cred ca vroia sa-i ia inelul, desi  nu trebuia sa incerce prea tare Roxana fiind atat de obosita incat nu mai avea mult si arunca si verigheta si isi dadea si sotul numai sa se intoarca la cabana.

Adevaratul Aragorn a fost Daniel, care a fost cu ideea plecarii, un adevarat lider si organizator, he he. El fiind si cel mai inalt din grup ii puteam spune foarte lejer “Strider” (Pas Mare).

Elful Legolas, care este cel mai efeminat din fratie a fost Rodica, ea avad si parul asemanator elfului, lung si blond, pe care l-a tinut peste urechi si n-am apucat sa vad daca sunt ascutite si mai era si suficient de usoara incat cred ca nu se afunda in zapada cand merge, nu ca ar fi fost zapada.

Raluca si Iulia au fost cei/cele care s-au asemanat cel mai mult cu personajele Merry si respectiv Pippin inca este singura care a ramas cu porecla). Cele doua tinandu-se numai de ghidusii, alergand ba in fata ba in spate, incercand sa-i fure toiagul lui Gandalf si gandindu-se numai la bautura, cantece si mancare.

Singurul personaj ramas este Gimli, aici asemanarile cu Gina au fost cam reduse, dar fiind singura fara personaj i s-a dat din oficiu. Poate asemanarile ar fi ca era cea mai apropiata elfului Legolas si ca era mai scumpa la vorbe.

In aceasta formatie am pornit sa vizitam mai multe obiective, iar questurile noastre au avut ca rezultat de la epic fail la legendary win, doar la o diferenta de o zi. Prima fiind ca nu am reusit sa vedem lacul Bucura decat in poze, iar in a doua zi am reusit sa vedem Schitul si Cetatea Colt (despre care vorbeste Jules Verne in cartea “Castelul din Carpati”), apoi  Sarmizegetusa Ulpia Traiana care ne-a impresionat pe toti profund, Castelul Huniazilor, unde nu era nici urma de sauroni, orci, uruk hai sau sarumani, dar era plin de un grup galagios de “goblini” de generala care au venit in vizita.

Urmatoarea oprire a fost in Targu-Jiu, care mie, mi-a trezit amintiri de acum aproximativ 25 de ani. Am vazut Coloana infinitului, care celor ce au vazut-o prima oara nu li s-a parut foarte infinita, se asteptau sa fie ba mai lunga, ba mai groasa, ba mai… infinita.

Apoi am fost si am vazut monumentul pupaciosilor, unde ne-am facut fel de fel de poze, iar eu am vizitat repede imprejurimile amintindu-mi de fantana arteziana in care am cazut in urma cu un sfert de secol si care atunci imi ajungea pana la gat, iar acum pana la genunchi si nu, nu a secat ea. Apoi am vazut foisorul de unde priveam duminica fanfara cantand, iar dupa  aceasta scurta trecere in revista a zonei imediat apropiate Portii sarutului, am mers sa vedem Masa tacerii, unde am facut multa galagie si inca un set de poze gen, eu cu masa tacerii, eu cu scaunul tacerii, eu cu gardianul care pazeste masa tacerii si tot asa.

Pentru ca s-a facut tarziu, am purces la drum catre casa. In drum, pe la Horezu, ne-am oprit sa mancam ceva si ne-am imprietenit cu ospatarul Catalin si ne-am facut poze si cu formatia care a inceput brusc sa cante de ne-a facut sa sarim de la masa si inimile din noi. Ramnicu Valcea si in general Judetul Valcea este unul dintre preferatele mele, numele lui potrivindu-se cu denumirea zonei de unde proveneau hobitii “The Shire” care a fost tradus la noi Valcea, sau comitatul.

Am ajuns acasa tarziu neurmariti de “wraith” sa ne dea amenda pentru viteza sau alte lucruri.

Per total cred ca si domnul Tolkien s-ar fi distrat cu noi si probabil ca imaginatia i-ar fi fost stimulata pentru inca 2-3 carti.

Ghid turistic in Romania si in strainatate oferit de portalul tau de turism 2rism.ro
Ghid turistic al tuturor locurilor cu potential din tara si nu numai.
Un blog al pasionatilor de turism, informatii despre cele mai frumoase locuri pe care le poti vizita.
Un ghid special pentru turisti dornici de vacanta in tara sau in strainatate, vacanta la mare sau la munte.